Festivitatea de prezentare a scenariilor LitFilm, ediția II

octombrie 30, 2025februarie 12, 2026 Alternative Cinema

În data de 19 octombrie 2025, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hașdeu”, a avut loc Festivitatea de prezentare a scenariilor de lungmetraj scrise în cadrul Laboratorului de Dramaturgie Cinematografică LitFilm, ediția II. Proiectul se află la a doua ediție și a fost organizat de Alternative Cinema, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova și Innovate Moldova, cu finanțare de la Ambasada Suediei, având drept parteneri Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Symbol Media și Castel Mimi. Laboratorul LitFilm s-a desfășurat pe parcursul a 9 luni și a constat în scrierea scenariilor de lungmetraj după opere literare autohtone, cu scopul de a forma viitori scenariști dar și de a valorifica subiecte literare extrase din realitățile Republicii Moldova.

În cadrul festivității, cei 8 participanți la proiect, au expus rezultatele procesului în care au fost implicați, prezentându-și fiecare un rezumat al scenariului de lungmetraj, lucrat în cadrul LitFilm, răspunzând la întrebările publicului. Publicul format din producători, regizori și alți profesioniști din domeniul cinematografic, dar și entuziaști ai filmului și artei, s-a dovedit receptiv, scenariile au plăcut și au creat un impact emoțional puternic.

Au fost invitați speciali din România, veniți pentru acest pitch: producătorii Tudor Giurgiu, Cristian Gugu, Laura Georgescu-Baron, Marcian Lazăr, Ana-Maria Gheorghe, dar și regizoarele Ana-Maria Comănescu și Lucia Chicoș și criticul de film Ionuț Mareș. La eveniment au mai participat producători și regizori locali importanți, precum Virgil Mărgineanu, Sergiu Cumătrenco, Ion Borș, Ruben Agadjanean, Sergiu Zănoagă, dar și câțiva dintre autorii romanelor selectate pentru acest proiect: Vitalie Ciobanu, Ghenadie Postolachi, Viorica Covalschi, Ion Anton și Maria Topor.

Managerul de proiect, Dumitru Grosei, a afirmat că proiectul a început cu prima ediție încă din 2022. Acesta a detaliat modul de organizare a Laboratorului: ”s-au pus bazele unor colaborări cu colegii de dincolo de Prut pe parcursul desfășurării ZFR, s-a făcut o selecție de opere literare care, în viziunea organizatorilor, au mai mare potențial cinematografic. Opt participanți selectați se împart în două grupe și învață tehnici de scriere a unui scenariu și de adaptare a unei opere literare într-un scenariu de film. „Suntem la o fază mai experimentală. În primul an, am pus accentul mai mult pe scriitori în calitate de participanți. Am chemat scriitori care să învețe a scrie un scenariu de film. Ne gândeam noi atunci că ei au exercițiul acesta al scrisului, sunt mai salahori. Cei din cinema știu cât trebuie să muncești la un scenariu. Dar am constatat că ei nu cunosc circuitul acesta cinematografic și nu știu să-și promoveze un scenariu ca să ajungă film, care este un lucru anevoios. Anul acesta am pus accentul mai mult pe cineaști, pe oameni din domeniu: regizori, operatori, scenariști sau studenți la dramaturgie. Mai consacrați sau mai puțin consacrați, care sperăm că se vor lupta ca aceste scenarii să devină filme. Pe post de visiting professor l-am avut pe Grigore Bechet, care are studii de regie la New York, la Columbia University și care i-a învățat pe participanți să lucreze cu programul american de scriere a scenariilor Final Draft”.

Managerul proiectului LitFilm, **Dumitru Grosei**

Mentorul Ana Agopian a afirmat că este a doua oară când vine la Chișinău pentru LitFilm. De fiecare dată s-a simțit primită cu foarte multă căldură. „Aș vrea să mulțumesc participanților de la LitFilm. Fără entuziasmul și implicarea lor nimic din ce se întâmplă astăzi (și sper din ce se va întâmpla în viitor) nu a fost posibil”. Mentorul a afirmat că se întâmplă lucruri foarte interesante aici. Descoperă scriitori și cineaști promițători. Ana Agopian susține că s-ar bucura să vadă toate aceste scenarii pe care le-au dezvoltat aici cât mai curând în cinema. Ana a mai spus câteva cuvinte și despre cum s-a lucrat în cadrul Laboratorului. Au avut 6 romane, o poveste și o nuvelă. Au fost 7 luni de dezvoltare. Au avut 6 module teoretice. Plus două module teoretice cu Grigore Bechet. Între module participanții au lucrat la logline, sinopsis, treatment, outline și draft. „Cred că bănuiți că 7 luni de dezvoltare pentru un scenariu de lungmetraj este o perioadă foarte scurtă. Draftul la care am ajuns nu este final, dar cu siguranță sunt niște proiecte foarte interesante, care își pot găsi pe parcurs și alți colaboratori. Sper să le vedem cât mai curând în sălile de cinema”, a încheiat Ana Agopian.

Mentorul Marian Crișan a mulțumit tuturor celor care au venit, atât celor din București cât și celor de la Chișinău. „Sperăm să creăm niște conexiuni între producători, regizori și scenariști. E o platformă de întâlniri și cu lumea literară. Ne-am propus să creăm premisa unor scenarii relevante. Scenariile sunt în dezvoltare. Nu se încheie aici procesul. Scenariștii știu că încă au mult de lucru”. Totodată, mentorul a afirmat că speră ca în viitor să avem mai multe comedii. Subiectele scenariilor ediției de anul acesta sunt cu tematici grele, sumbre și care explorează traume din trecut. „Sperăm ca și literatura autohtonă să vină cu ceva mai luminos”, spune Marian Crișan.

Mentorii **Ana Agopian** și **Marian Crișan**

Valentina Iusuphodjaev, directorul CNC, a susținut că este evident că filmul pornește de la un scenariu. „Dar dincolo de asta cred că acest laborator e și o invitație de comunicare, între scriitori și cineaști, care un pic s-a rupt în spațiul nostru. Literatura ar câștiga mai mulți cititori datorită ecranizărilor, autorii mai multă audiență”, susține directorul CNC. Totodată Valentina Iusuphodjaev l-a adus în discuție pe Radu Jude, sub numele căruia se află ZFR de anul acesta, și care este un exemplu ilustrativ că poți face filme tari cu un scenariu bun și mijloace tehnice mai puțin scumpe. „Ca director CNC, spun că avem nevoie de bani, dar totuși unele lucruri sunt mult mai accesibile astăzi”, încurajează dna Iusuphodjaev scenariștii.

Directorul CNC Moldova, **Valentina Iusuphodjaev**

Olesea Gălușcă, de la programul Innovate Moldova, finanțat de Ambasada Suediei: „Anul trecut am văzut prima ediție la Mediacor și m-a impresionat foarte mult, mi-am dat seama cât de important este acest proiect. Unele dintre romanele după care s-au scris scenarii anul trecut le citisem. Noi înțelegem cât de importante sunt abilitățile de a scrie un scenariu și tot ce stă la baza filmului. De aceea, am și propus ca la anul să mergem într-o ediție de tabără. Dezvoltarea acestor abilități este foarte importantă și pentru ceea ce înseamnă lifelong learning. Muzeul Național al Literaturii Române intenționează să deschidă o reședință creativă și literară. Respectiv, ne-am dori ca anul viitor să facem o reședință la Butuceni, un spațiu unde să te rupi de rutina zilei și să faci doar scris. Acestea sunt planurile de viitor. Sperăm să avem ediția a III-a”, au fost cuvintele Olesei.

**Olesea Gălușcă**, reprezentant al programului Innovate Moldova

În cele ce urmează, scenariștii-participanți au prezentat fiecare un rezumat al scenariul său.

Daniela Miron a expus scenariul „Sunt oare un călău?”, adaptare după romanul Liliei Calancea. Scenariul prezintă povestea lui Kostenko, un tânăr de 16 ani, gardian într-un lagăr nazist. Daniela Miron conturează dilema morală în care se află tânărul, care trebuie să execute ordine ce contravin conștiinței sale. Autoarea scenariului construiește o scenă de dragoste, care potențează natura profund umană a tânărului gardian. Întrebată de public, Daniela a recunoscut că a efectuat schimbări față de opera literară, a adăugat personaje și a dezvoltat mai mult linia dramatică, care evidențiază importanța personajelor principale în desfășurarea acțiunii.

Artur Cojocaru a prezentat scenariul „17 secunde în vid”, adaptare după romanul „Pizdeț” de Alexandru Vakulovski. Acest scenariu spune povestea lui Yo, un student la litere, un poet începător care are probleme cu părinții săi. Se îndrăgostește de Cristina, o poetă, o relație care se dovedește foarte complicată. Artur dă viață unui univers întunecos, cu tentative de sinucidere la mijloc, cu comunicare deficitară, cu dependențe de sedative. Personajele încearcă să depășească crizele. „Este o poveste pe care vreau să o spun, pentru că este despre lumea mea, lumea în care trăiesc. Este despre prietenii mei, despre anumite situații prin care trecem, despre această lume a poeziei contemporane. Sper că scenariul meu va avea acel suflu al poeziei contemporane”. Tudor Giurgiu, afirmând că la momentul lansării, romanul lui Vakulovski a provocat un „Wow” dincolo de Prut, l-a întrebat pe scenarist dacă în scenariul său aduce povestea la timpul prezent. „Da, am adus povestea în prezent, în 2025, pentru ca să o fac mai personală, dar și din motive de producție”, a fost răspunsul lui Artur Cojocaru.

Olga Ciobanu a prezentat scenariul „Ilona și Împărăția” după nuvela lui Vitalie Ciobanu. Acțiunea are loc într-un orășel aflat la graniță cu împărăția. Oamenii din orășel își simt existența amenințată de război. „Povestea mea este despre Ilona, o fată de 15 ani, care locuiește într-un orășel de la marginea țării, în preajma unei gări” spune tânăra scenaristă. Începe războiul. Oamenii se confruntă cu realitățile aspre ale războiului, în timp ce li se inoculează ideea că acesta ar fi important și eroic. Concomitent, Ilona încearcă să-și găsească mama dispărută, care cu 8 ani în urmă a fost luată forțat într-o misiune în împărăție. Ilona află apoi că adevărul i-a fost distorsionat, mama ei plecând benevol în împărăție, cu scopul de a-și revedea părinții și sora cu care nu putea relua legătura. O ceață densă se răspândește prin oraș, ca o metaforă a misterului și incertitudinii. La orizont însă, Ilona vede luând forma un strop de speranță. Vitalie Ciobanu s-a declarat impresionat de modul în care participanta a transpus povestea din carte, „Am fost surprins pentru că sunt niște divagații și niște dezvoltări dramaturgice pe care eu nu le-am prevăzut. Nuvela mea are mai curând un aer distopic, ușor kafkian, viza o situație recognoscibilă în realitățile noastre, cu un război la graniță. Trimite cumva la ideea aceasta de distanță dintre iluzie și realitate. M-am convins că e o mare diferență între literatură și cinema. Sunt domenii aparent conexe, însă filmul are un alt limbaj, un alt tip de percepție”, a susținut scriitorul.

Veaceslav Cebotari a prezentat scenariul „Pastorala”, adaptare după Ghenadie Postolache. Scenaristul a vorbit despre povestea Lizei și căutările ei. Veaceslav Cebotari dezvoltă portretele personajelor, redând lumea lor interioară. Totodată, scenaristul vorbește despre complexitatea relațiilor interumane, despre destinul feminin. Valentina Iusuphodjaev a adresat întrebarea dacă în procesul scrierii a lucrat cu anumite referințe cinematografice. Răspunsul lui Veaceslav a fost că, în mod special, a avut ca reper filmul „Aventura”, de Michelangelo Antonioni. Grigore Bechet l-a întrebat pe Veaceslav de ce a ales anume romanul lui Postolache. „La prima lectură a romanului, eram sigur că am personaje puternice. Nu mi-a păsat că nu prea aveam acțiuni în roman, personajele m-au convins”, au fost cuvintele lui Veaceslav.

Iunona Zuza a prezentat scenariul de film de animație de lungmetraj „Cornișor, zimbrul falnic de pe muntele Dor”, adaptare a operei „Moldița-Crăița și Zimbrișor-Cornișor de pe muntele Dor”, de Viorica Covalschi. Cornișor se naște într-un topos mitic, la poalele muntelui Dor, și pornește într-o călătorie inițiatică spre Pădurea Neagră, o metaforă a lumii mari. Acolo bântuie lelele. „M-am străduit să păstrez povestea intactă, dar am dezvoltat anumite personaje. Am schimbat puțin consecutivitatea evenimentelor. Am dezvoltat mai mult relația lui Cornișor cu căprioara”, explică Iunona. Viorica Covalschi, autoarea, a afirmat: „ În sfârșit avem un lungmetraj în baza unei cărți pentru copii. Sperăm să avem un desen animat, mai ales că „doamna Inteligență Artificială” ne permite să depășim anumite constrângeri bugetare. Îți mulțumesc că ai păstrat linia subiectului. Am planuri mari cu personajul central. Pornind de la dimensiunea ontologică a dorului, care ne reprezintă, aș mai avea multe de spus”. Scenarista a fost întrebată de producătoarea bucureșteană Laura Georgescu-Baron, ce gen de animație și de ce ați ales animația. „Nu cred că Zimbrișor poate fi realizat în altă formă decât animația”, susține participanta. Totodată, s-a menționat că regretatul Eugen Doga în timpul vieții, a acceptat să semneze coloana sonoră a eventualului film de animație”.

Mădălina Gabură a prezentat scenariul „Alina”, adaptare a romanului lui Ion Anton. Este vorba despre o femeie din Moldova care în anii `90 pleacă la Moscova pentru a-și întreține copiii. Acceptă un loc de muncă care promite un trai mai bun, dar ajunge într-un loc nefast. Scenarista a conturat relația dintre Alina și conaționalul ei Valeriu, care presupune solidaritate și sprijin reciproc. Scenariul conturează o lume disperată. „Aceasta nu este doar o dramă individuală, ci o privire asupra mecanismelor prin care traficanții transformă oamenii vulnerabili în prizonieri și asupra modului în care oamenii obișnuiți încearcă să-și recapete libertatea”. „Deși plasat în anii 90, scenariul abordează o temă care, din păcate, este actuală” spune Mădălina. Scenarista a fost rugată să explice mai bine împrejurările în care Valeriu reușește să evadeze din lagăr.

Nicolae Negară a vorbit despre scenariul său, „Montana”, adaptat după romanul de debut al lui Alexandru Popescu. Este vorba despre un tânăr născut în Bender, într-o bază feroviară, unde oamenii lucrează și locuiesc în același spațiu. Filmul începe cu secvența în care Ivan, care are 36 de ani, se întoarce în Moldova. Scenaristul introduce ceasul „Montana” în poveste, care este, așa cum spune el, un simbol al relației cu tatăl pierdut. Amintirile îl copleșesc pe personaj. Avem mai multe situații traumatizante, cum ar fi violul Anei, fata pe care o plăcea Ivan, sau arestul lui Ivan într-o închisoare clandestină. Virgiliu Mărgineanu l-a întrebat pe Nicolae dacă secvențele din anii `90 le vede filmate sau doar povestite. Nicolae a răspuns că multe dintre aceste scene le vede filmate. De asemenea, a adăugat că romanul este în mare parte autobiografic. Ivan Josan, personajul principal, este în proporție de 80 la sută Alexandru Popescu, autorul romanului. Nicolae a mai subliniat că a inclus foarte multe flash-back-uri în scenariu.

Eugenia Ciochină a prezentat scenariul „Întoarcerea”, adaptare după romanul Mariei Topor. Mărița, o tânără regizoare aflată la început de drum, revine de Paște în satul natal pentru a filma un documentar. Filmul devine o oglindă în care se vede Mărița, o poveste despre sine. Este vorba de un personaj care învață să-și asume propriile decizii și să devină stăpână pe viața ei. „Întoarcerea este o radiografie a societății”, susține Eugenia. Ionuț Mareș a remarcat că ea schimbă focusul în documentarul ei: dinspre oamenii din sat întoarce camera asupra ei însăși. „E un film despre ea?” întreabă criticul de film. Eugenia a afirmat că nu este chiar așa, ea își răspunde la anumite întrebări, dar documentarul rămâne axat pe poveștile oamenilor din sat. Totodată, Eugenia a afirmat: „Autoarea romanului m-a sprijinit și mi-a validat demersul”. Prezentă în sală, Maria Topor a comentat: ”Mi-a plăcut foarte mult cum a lucrat Eugenia. Romanul este autobiografic. Eugenia a adăugat unele elemente care m-au surprins. Am vrut să fie o lume autentică moldovenească, am păstrat și accentul. Sper să avem colaboratori, scenariul are potențial. Povestește despre satele noastre, despre care se vorbește atât de puțin”.