În data de 9 mai 2024, la Mediacor, a avut loc Festivitatea de prezentare și premiere a scenariilor de lungmetraj scrise în cadrul Laboratorului de Dramaturgie Cinematografică LitFilm. Proiectul se află la prima ediție și a fost organizat de Alternative Cinema, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, având drept parteneri Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Mediacor, Symbol Media, Vinăria AlterEgo. Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a 9 luni și a constat din scrierea scenariilor de lungmetraj după opere literare autohtone, cu scopul de a forma viitori scenariști dar și de a valorifica subiecte literare extrase din realitățile Republicii Moldova.
În cadrul festivității, cei 9 participanți la proiect, au expus rezultatele procesului în care au fost implicați, prezentându-și fiecare propriul scenariu de lungmetraj, relatând succint cum a fost experiența de lucru și răspunzând la întrebările publicului. Publicul, format din producători, regizori și alți profesioniști din domeniul cinematografic, dar și entuziaști ai filmului și artei, s-a dovedit receptiv, scenariile au plăcut și au creat impact. În sală au fost prezenți câțiva dintre autorii romanelor selectate pentru acest proiect, Claudia Partole, Lilia Calancea și Iulian Ciocan.
Managerul de proiect, Dumitru Grosei, a afirmat că ideea unui asemenea proiect este una mai veche și că este nevoie la ora actuală de scenariști buni. Totodată, a susținut că, în ciuda unor așteptări, practica dovedește că a adapta un roman poate deveni un lucru mai greu decât să scrii propriul scenariu. Managerul de proiect a afirmat că în proces au fost implicați în calitate de mentori colegi de dincolo de Prut, pentru expertiza lor, cunoștințe și experiența internațională. Este vorba de Marian Crișan, regizor și scenarist român, și Ana Agopian, scenarist și doctor în filologie a Universității București. Dumitru Grosei își exprimă speranța că Ediția a II-a a LitFilm va fi una și mai interesantă.
Valentina Iusuphodjaev, directorul Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, și-a exprimat bucuria că un astfel de proiect a reușit în Republica Moldova. Și aceasta pentru că, oricât ar fi de talentați regizorii și producătorii, scenariul dictează rezultatul final. Felicitând participanții, directorul Centrului Național al Cinematografiei a afirmat că cinematografia basarabeană are nevoie de ei.
Mentorul în cadrul proiectului, Ana Agopian, a susținut că rezultatul proiectului este unul surprinzător. Sunt scenarii bine lucrate atât din punct de vedere al structurii, al construcției personajelor, cât și al dialogurilor. În cadrul Laboratorului, participanții au trecut și prin teorie, s-a pornit de la cărți și s-a urmat un traseu clasic de dezvoltare.
Marian Crișan a afirmat că scrierea unui scenariu are reguli diferite de cele ale unui roman. Acesta s-a bucurat să descopere cu cursanții cheia respectivelor romane, să-i ajute să găsească un glas propriu pentru ceva puternic. Totodată, Marian Crișan consideră că toate scenariile scrise sunt pregătite pentru a intra în dezvoltare sau într-un proces de finanțare.
Sergiu Terente a prezentat scenariul „Bulboana”, adaptarea romanului „Adâncuri incolore” de Alexandru Popescu. El a transformat romanul lui Alexandru Popescu, care are o notă ușor grotescă și de comedie neagră, într-o dramă cu elemente de mistică. Acesta a rămas în universul romanului, dar a decis să modifice finalul, conferindu-i un happy-end.
Iulian Fruntașu a prezentat scenariul „Noaptea țapului”, după propria nuvelă „Cine bate noaptea în geam”. Este vorba de o dramă psihologică, cu puncte culminante și răsturnări de situație, unde macabrul se îmbină cu omenescul, portretizând totodată natura contradictorie a omului.
Pavel Păduraru a expus scenariul „Taina porților zăvorâte”, adaptare a romanului „Demascarea sau taina porților zăvorâte” de Gherasim Păduraru. Este un subiect dureros, despre drama omului în conflict cu NKVD-UL și despre încercările prin care acesta trebuie să treacă pentru a-și păstra credința și integritatea. Pavel Păduraru a recunoscut că a inventat unele secvențe pentru a crea conflict, iar procesul scrierii s-a dovedit unul deloc ușor, fiind copleșit de faptul că în acest roman autorul a jurat să spună numai adevărul.
Mădălina Grosu a prezentat scenariul „Rolul vieții”, adaptare a romanului „Totentanz sau viața unei nopți” de Claudia Partole. O provocare pentru scenaristă a fost aceea de a găsi o motivație mai puternică pentru protagonistă în realizarea acțiunilor sale. Mădălina Grosu a intensificat nota lirică a poveștii, care este una a realităților dure ale fenomenului migraționist în Republica Moldova.
Dumitru Crudu a expus scenariul „Rezerva”, o adaptare după propria nuvelă „Moartea lui Doru”. Întâmplarea este una autobiografică, oscilând între realitate și fantezie, prezentând rivalitatea care există în fotbal.
Victoria Vasilache a venit cu scenariul „Alionușka”, adaptare a romanului omonim de Lilia Calancea. Este vorba despre o dramă la răscruce de vremi și timpuri, care portretizează o lume care apune pentru a face loc uneia nu mai puțin nemiloase, pentru două tinere aflate în proces de maturizare. Deși extrasă din cotidian, povestea are fior dramatic și tragism.
Lilia Botnariuc, alături de Paula Erizanu în calitate de co-scenaristă, au prezentat scenariul „Cred” , adaptarea romanului „Ard pădurile” de Paula Erizanu. Acest scenariu s-a pretat mai bine unui miniserial, în 8 episoade, fiind o dramă istorică cu note de umor. Scenaristele au afirmat că relația cu personajele a fost una controversată. Acțiunea având loc în secolul XX, ecourile fenomenelor redate se fac din nou auzite în lumina evenimentelor de astăzi.
Serge Zănoagă, alături de co-scenaristul Mihai Avram, au prezentat scenariul „Iar dimineața vor veni rușii”, adaptare a romanului cu același nume al lui Iulian Ciocan. Romanul descrie acțiunea din Republica Moldova în viitorul imediat, în 2025, redând haosul general din Basarabia în contextul unui război provocat de traversarea Nistrului de către armata transnistreană. Povestea abundă în umor absurd, dar conține și multe momente de tensiune, precum și o intrigă foarte originală. Serge Zănoagă și Mihai Avram, pornind de la scrierea lui Iulian Ciocan, oferă de fapt în scenariul lor o posibilă continuare a acesteia.
Mihai Avram, alături de co-scenaristul Serge Zănoagă, realizează și „Lagărul 33”, adaptare a romanului „Lagărul 33” de Lilia Bicec. Deși dramatică, redând evenimente condamnabile din perioada secolului XX în Basarabia, scenariul nu este lipsit de note lirice, de sentimentul profund al solidarității umane.
În cadrul festivității, s-au acordat și două premii. Juriul, format din Laura Georgescu-Baron, Mirona Radu și Mihai Mănescu au afirmat că nu există perdanți în acest proiect și că toate scenariile au potențial real de valorificare.
Premiul I, în valoare de 30 000 MDL, le-a revenit lui Serge Zănoagă și Mihai Avram, pentru scenariul „Iar dimineața vor veni rușii”. Motivația juriului a fost: „este cu adevărat o surpriză, plină de vână, auto-ironie și umor. Redarea vizuală a momentului judecății este remarcabilă, oferind o experiență de-a dreptul insolită în lumea cinematografiei. Acest scenariu nu numai că poate încânta publicul național și internațional, dar poate atrage și atenția exigențelor juriilor competiționale prin originalitatea sa și capacitatea de a surprinde și de a provoca totodată reflecții profunde”.
Premiul II, în valoare de 20 000 MDL, i-a revenit lui Sergiu Terente, pentru scenariul „Bulboana”. Motivația juriului: „un scenariu de horror/thriller moldovenesc, pe o structură narativă bine definită, cu personaje complexe, bine descrise, ce promite să devină un film cu adevărat important, îmbinând cu măiestrie suspansul cu mesajul și emoția. Este foarte bine scris, cu dialoguri vii și atmosferă”.
Laboratorul de Dramaturgie Cinematografică LitFilm va avea continuitate cu o a doua ediție. Sperăm că scenariile scrise în cadrul primei ediții se vor bucura de atenția producătorilor și oamenilor de cinema.
Acesta este un reportaj de Elena Taragan.
